AGERPRES: Ați devenit prim-ministru într-o perioadă cu multe turbulențe în politica internă a Republicii Moldova și a regiunii. Inițial chiar ați refuzat postul. Ce v-a făcut, totuși, să acceptați această încercare și să continuați?

Pavel Filip: Am fost de la început conștient că funcția de prim-ministru este o mare responsabilitate, nu un premiu. Condițiile din ianuarie 2016 erau foarte dificile pentru orice nou Guvern: 30.000 oameni în stradă în plină iarnă, risc real de neplată a pensiilor și salariilor, un sistem bancar devalizat și acces blocat la finanțare externă. Înainte de a accepta am vrut să mă asigur că există toate condițiile politice pentru a schimba starea de lucruri, mai precis o majoritate puternică și motivată pentru reforme. La acel moment, Moldova era la capătul răbdării și nu mai putea tolera încă un eșec: am vrut atât eu cât și colegii miniștri și deputați să reușim să stabilizăm țara și asta am și făcut. Am acceptat deci responsabilitatea funcției de Prim-ministru când am avut garanția că există voință politică, că Moldova își poate reveni. Am avut mână liberă să  pornesc reformele amânate, să livrez rezultate pentru cetățenii Republicii Moldova și în relația cu partenerii externi. Asumarea cu onestitate și pragmatism a proiectului european de către coaliția de guvernare a contat decisiv în alegerea mea.

AGERPRES: Care erau gândurile cu care ați pornit în mandat și la care dintre ele ați renunțat pe parcurs?

Pavel Filip: Așa cum am mai spus, primul meu gând a fost la rezultate și la reforme, în contextul integrării europene. Lucrurile nu mai puteau continua ca până atunci, când una se spunea și alta se făcea. Am știut că avem un țel principal: stabilizarea țării și crearea condițiilor pentru dezvoltarea sa pe termen lung. Ca să ajungem aici, am început cu două mari idei: 1. încrederea populației trebuie recucerită, oamenii trebuie să vadă că guvernul muncește pentru ei, că vine cu acele măsuri prin care viața de zi cu zi devine mai ușoară și 2. restabilirea cooperării și încrederii partenerilor europeni și internaționali, accelerarea integrării europene și revenirea pe piețele financiare.

Am reușit să facem mai multe lucruri pe ambele direcții, iar cea mai bună carte de vizită sunt faptele: adoptarea măsurilor asumate prin Foaia de parcurs cu Uniunea Europeană dublată de cele angajate în fața FMI și care au fost validate de decizia boardului Fondului de a finanța Republica Moldova.

Mai este un lucru important de spus: schimbarea politicilor era insuficientă fără schimbarea de atitudine. Am vrut să imprim mai multă seriozitate în actul guvernamental, mai multă transparență, mai puțin spectacol mediatic și mai multă muncă. Cum îmi place mie să spun, am preferat o abordare inginerească și mă bucur să am alături de mine în guvern profesioniști adevărați. Deși am reacționat când a fost cazul, m-am ferit să fac politică partizană și m-am concentrat pe interesul Republicii Moldova.

AGERPRES: Acordul cu FMI s-a întâmplat. Unele dintre reformele cerute vor cere sacrificii destul de mari. Care vor fi, concret, cele mai dificile măsuri pe care vi le-ați asumat, în ciuda criticilor?

Pavel Filip: După înțelegerea la nivel de experți la care s-a ajuns în luna iulie, am avut o serie de condiționalități de îndeplinit până la întâlnirea boardului FMI. Astăzi, când vorbim, tot ceea ce ținea de noi am îndeplinit. Ne-am ținut de cuvânt așa cum am făcut și în cazul Foii de parcurs și am schimbat mult în bine opinia în Vest cu privire la Moldova. De aceea, pe 7 noiembrie, la Washington, conducerea FMI a aprobat Acordul cu Moldova. A fost confirmarea eforturilor ultimelor nouă luni și un certificat constatator al sănătății economice și financiare a Republicii Moldova. Înțelegerea ne va aduce nu doar mai mult interes din partea investitorilor, dar și posibilitatea de a apela la piețele financiare pentru a accelera dezvoltarea.

Memorandumul va viza politicile economice și financiare și ne va permite să mergem cu reforma până la capăt în sectorul bancar, în cel energetic, în zonele în care avem nevoie de reforme structurale — sistemul de pensii, piața muncii, administrația publică. Nu va fi ușor, dar, ca să fiu sincer până la capăt, nimic din ce am făcut din ianuarie până azi nu a fost ușor. Cred ca importată e transparența — tehnic au detaliat recent toate prevederile miniștrii de finanțe și de economie și guvernatorul Băncii Naționale. Suntem onești cu cetățenii și vom găsi împreună cele mai bune căi pentru construirea unui trai mai bun.

AGERPRES: Ați vorbit despre o amplă reformă a Administrației Publice Centrale, reducerea unor ministere și a mai multor agenții guvernamentale. Tot procesul ar fi trebuit să demareze la 1 ianuarie 2017. În ce stadiu se află acum și cum ar putea să fie reforma influențată de rezultatul alegerilor prezidențiale?

Pavel Filip: Reforma Cancelariei de Stat a fost aprobată recent în guvern, pentru a deveni cu adevărat un centru al guvernului și un creier administrativ care să susțină procesele de modernizare și de integrare europeană. După alegeri, după ce patima electorală se va stinge și va exista claritate și cu privire la noul președinte, partidele din coaliție se vor așeza la masă și vor agrea și propunerea mea de restructurare a numărului de ministere. Nu am îndoieli în acest sens. Vreau de altfel să mulțumesc tuturor celor din coaliție care au înțeles că nu e loc de eschivări, că trebuie să mergem până la capăt. Guvernarea este stabilă, are o majoritate clară în Parlament și va continua să-și facă treaba, în cadrul constituțional actual. Ne dorim un președinte cu care să lucrăm în parteneriat și care să fie de partea reformelor. Noi vom continua să ne ducem la îndeplinire angajamentele făcute în fața oamenilor și zilele acestea voi prezenta un set clar de reforme până în 2018.

AGERPRES: Guvernul a decis  la sfârșitul lui septembrie să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru șapte proiecte de lege. Între acestea figurează și blamatul proiect care prevede convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în valoare de 13,5 miliarde de lei moldovenești, care au dispărut din trei bănci. A fost o mișcare destul de riscantă din punct de vedere politic. De ce ați considerat că este oportună?

Pavel Filip: Aceste legi erau precondiții pentru semnarea acordului cu FMI. Contrar a ceea ce au speculat unii sau alții, eu cred că acest Acord este mai important decât orice calcul politic sau electoral. Aici nu este vorba de a câștiga sau a pierde puncte electorale, pentru că nu guvernăm cu intențiile de vot în față. Aici este pur și simplu vorba de a face ce trebuie pentru Moldova. Și sunt bucuros că eforturile noastre au fost apreciate, iar pe 7 noiembrie s-a văzut că unii au mințit, iar noi am spus adevărul. Nu e vorba, așadar, de îndatorare, ci de datorie față de țară de a face ce trebuie. Banca Națională, justiția și raportul Kroll vor completa cele care trebuie făcute, în perioada următoare urmând a fi recuperați cât mai mulți din banii furați.

AGERPRES: Ați fost criticat pentru că, prin asumarea răspunderii pentru cele șapte legi, ați oferit un avantaj electoral adversarilor politici din tabăra socialistă. Ce le-ați răspunde criticilor?

Pavel Filip: Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție se vor ocupa pentru ca vinovații în furtul miliardului să plătească până la ultimul leu, iar banii să fie recuperați. Deja 17 persoane au fost trimise în judecată sau chiar condamnate, iar procurorii au înaintat învinuiri pentru 7,7 miliarde de lei (ceea ce reprezintă 59% din miliardul de dolari furat). Domnilor din opoziție le-am răspuns după ce au depus o moțiune de cenzură, cât am putut de elegant, că în esență criticile lor erau populiste ca natură.  Mai mult, toate cele șapte legi vor oferi, prin deblocarea finanțării din partea partenerilor externi, accesul la peste 110 milioane de euro numai pentru anul 2016. Cu banii pe care îi vom obține de la partenerii externi vom putea corecta inclusiv indicatorii economici. După noiembrie, aceste granturi vor veni în Republica Moldova, iar indicatorii economici vor cunoaște o îmbunătățire. Iar cel mai important lucru este că aceste granturi vor folosi comunităților locale. Aceasta este realitatea, restul sunt minciuni interesate și oamenii încep să vadă clar adevărul.

AGERPRES: O problemă care a afectat permanent stabilitatea Republicii Moldova a fost legată de regiunea transnistreană, unde se organizează "alegeri prezidențiale" la 11 decembrie. Cum vedeți evoluția situației din această regiune?

Pavel Filip: În 2016, după doi ani de blocaj, am reușit să repornim dialogul cu partea transnistreană, tocmai pentru că ne dorim să punem capăt acestei situații de instabilitate care durează de prea mult timp. Ne dorim pacea și luptăm pentru ea. Este timpul ca acest conflict înghețat, prin care este afectată suveranitatea țării noastre, să nu mai fie folosit pentru jocuri geopolitice în regiune. Sper ca și Rusia să înțeleagă acest lucru și să facă un pas normal de retragere a trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova. Astăzi, când Europa încă își revine din criza economică, când creșterea este încă pusă sub semnul întrebării, instabilitatea la Marea Neagră este o soluție perdantă. Cu mai multă înțelepciune, pacea și cooperarea vor câștiga și în regiunea noastră.

AGERPRES: Cum vedeți rolul Republicii Moldova în politica regională în aceste condiții destul de fluide?

Pavel Filip: Eu cred că, pentru a conta extern, Moldova trebuie să se consolideze intern, să fie o țară cu instituții solide și cu o economie în dezvoltare, care îndeplinește criteriile pentru a fi în UE. Sunt încă prea multe vulnerabilități interne care ne creează probleme în politica regională. Ca să dau doar un exemplu, am luat măsurile pentru ca țara noastră să înceteze să fie locul în care banii rusești se spală prin băncile moldovenești. Am luat măsuri pentru a avea un stat puternic, în care corupții nu mai pot sta liniștiți, au și început arestări făcute de magistrați moldoveni cu independență crescută, sub legislație nouă, europeană. Vrem, prin acordul cu FMI, să dăm o șansă transformării radicale a economiei noastre, astfel încât oamenii să nu se mai simtă abandonați și să plece în străinătate.

Cu o astfel de Moldovă, reformată accelerat, i-ar fi mai bine și regiunii în care ne aflăm. Speranța mea este că momentul escaladării a trecut și că lucrurile vor reveni la normal în perioada următoare. Din nou, îmi doresc ca noul președinte să înțeleagă că trăim vremuri complicate si că rețeta succesului Moldovei e cooperarea, nu confruntarea. Suntem o republică parlamentară, iar Constituția delimitează foarte clar atribuțiile președintelui. Putem deci lucra împreună — parlament, guvern, președinte — pentru o agendă comună reformatoare.

AGERPRES: La nivel economic, relația Republicii Moldova cu România a devenit mult mai strânsă, mai ales prin proiectul de interconectare a rețelei de gaze naturale, reabilitarea unor grădinițe și alte proiecte. Cum vedeți relația Republicii Moldova cu România din punct de vedere politic și evoluția ei în timp?

Pavel Filip: Relația cu România este la un nivel fără precedent și vrem să continuăm cooperarea pragmatică și axată pe rezultate care a adus atât de mult bine în ultimii ani. M-a bucurat vizita premierului Cioloș și faptul că am putut vedea efectele concrete ale sprijinului venit de la București. Vreau să mulțumesc României pentru tranșa de 60 milioane de euro, dar mai ales pentru că este cel mai puternic și consecvent susținător al parcursului nostru european. Viitorul Republicii Moldova este gândit în aceiași termeni la București și la Chișinău, un viitor european.

Vom continua să lucrăm împreună la proiecte energetice, la interconectări, în domeniul infrastructurii educaționale și sanitare, la intensificarea schimburilor culturale, la reforma administrației în contextul integrării europene. Ne bazăm ca și până acum pe prietenia României și apreciem că  Moldova contează pentru toate forțele politice și instituțiile românești. România poate facilita dezvoltarea și modernizarea țării noastre, este un model pentru noi din multe puncte de vedere, inclusiv din punct de vedere al luptei anticorupție, care se va accelera in Moldova, pe măsura așteptărilor cetățenilor și a partenerilor externi.

AGERPRES: Cum simțiți legătura cu România din punct de vedere personal, nu neapărat politic?

Pavel Filip: România este țara de care mă leagă o puternică legătură sufletească și mulți prieteni. O relație profundă nu are nevoie de fraze pompoase, o propoziție din suflet e suficientă.

AGERPRES: Aveți emoții cu privire la colaborarea cu viitorul președinte?

Pavel Filip: Dimpotrivă, am încredere că respectul interinstituțional și cooperarea vor prevala, altfel nici președintele nu își va putea îndeplini obiectivele. Putem lucra împreună în interes național.

sursa: agerpres.ro