Guvernul instituie stare de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru. Premierul Alexandru Munteanu: „Venim cu această decizie pentru a preveni orice risc la adresa sănătății populației”

Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Decizia se bazează pe analiza indicatorilor de risc, realizată la nivelul instituțiilor responsabile și pe solicitările transmise astăzi către Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) de Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

„Venim cu această decizie pentru a ne asigura că prevenim orice risc la adresa sănătății populației. Din cauza undei continue de poluare cu produse petroliere, a riscului de extindere a poluării, dar și a depășirii nivelului de contaminanți în zona de Nord a râului Nistru, este necesară mobilizarea rapidă a resurselor. Instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze situația, să intervină în zonele afectate, informeze populația și să ofere recomandările necesare”, a menționat Prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Din momentul depistării scurgerii de substanțe poluante, instituțiile competente au activat mecanismele de monitorizare permanentă a situației. Au fost instalate baraje antipoluare și materiale absorbante în punctele identificate ca fiind critice, sunt prelevate probe de apă în mod continuu, iar rezultatele analizelor sunt evaluate în timp real.

În prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea - Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburi aromatice. Chiar dacă, în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limite acceptabile, substanța continuă să vină în valuri, ceea ce face dificilă anticiparea exactă a evoluției. Din acest motiv, s-a considerat necesar să se treacă la un regim de gestionare mai intens al situației.

Proiectul, aprobat de Guvern, propune instituirea stării de alertă pentru o perioadă de 15 zile în unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia.  Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).

Potrivit directorului CNMC, starea de alertă va permite autorităților să intensifice intervențiile tehnice, să instituie unele restricții temporare privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise și să mobilizeze rapid resursele suplimentare.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a subliniat că, în următoarele zile, vor fi instalate baraje suplimentare la lacul de acumulare Dubăsari, pentru a nu admite trecerea substanței petroliere de barajul de la Dubăsari. De asemenea, instituțiile publice locale și agenții economici privați vor inventaria sondele de apă subterane, instituțiile statului vor verifica sursele de apă de alternativă, iar raioanele și localitățile care se alimentează cu apă din Nistru, pe segmentul Naslavcea-Dubăsari, nu vor utiliza apa în uz casnic în următoarele 48 de ore. 

În sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise.

„Ceea ce vedem astăzi pe râu nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului de la granița noastră. Agresiunea Rusiei ne lovește tot mai tare - de la dronele care ne încalcă spațiul aerian, până la poluarea resurselor noastre esențiale de apă cu riscuri directe la adresa sănătății publice. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: Vinovatul exclusiv pentru aceasta poluare masivă pe Nistru este Federația Rusă. Guvernul și Ministerul Mediului rămân să monitorizeze continuu și să întreprindă toate măsurile necesare. Suntem la datorie pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri”, a menționat Ministrul Mediului.


Prim-ministrul Alexandru Munteanu, la evenimentul de comemorare a eroilor căzuți la Coșnița: „Moldova a rămas în picioare și a ales un drum clar: drumul libertății, drumul democrației, drumul european”

Eroii căzuți în platoul de la Coșnița, apărând independența și integritatea țării noastre în războiul de pe Nistru din 1992, au fost comemorați, astăzi, printr-un Marș al Păcii. La eveniment a participat Prim-ministrul Alexandru Munteanu.

„Platoul Coșnița este un loc al memoriei și al sacrificiului. Aici s-a decis viitorul Republicii Moldova. Oameni simpli – agricultori, profesori, muncitori – au devenit apărători ai acestei țări. A fost o încercare pentru statul nostru tânăr, dar Moldova nu a cedat. Moldova a rămas în picioare și a ales un drum clar: drumul libertății, drumul democrației, drumul european”, a spus Premierul.

Șeful Executivului a adus un omagiu celor care și-au pierdut viața pentru libertatea Republicii Moldova și a exprimat recunoștință veteranilor războiului de pe Nistru, menționând că sacrificiul acestora rămâne o lecție de responsabilitate și solidaritate pentru generația tânără și întreaga societate. Totodată, Premierul a subliniat că războiul brutal al Federației Ruse în Ucraina amintește cât de fragilă este pacea și cât de mare este prețul libertății.

De asemenea, Prim-ministrul a vorbit despre efortul Guvernului de a sprijini veteranii și familiile celor căzuți în război. Pentru a consolida protecția socială și a crește, treptat, ajutorul acordat de stat, a fost adoptată Legea privind veteranii de război.

„Vom continua să facem mai mult pentru veterani pentru că respectul adevărat nu se exprimă doar prin cuvinte. Respectul trebuie să se vadă în fapte, dar cea mai mare datorie pe care o avem față de veterani este să construim o Moldovă puternică: o Moldovă unită, liberă și sigură. O țară în care oamenii trăiesc fără frică, copiii cresc în pace și rămân acasă”, a declarat Prim-ministrul Alexandru Munteanu. 

Marșul Păcii are loc anual, pe data de 14 martie, pe strada principală de la Coșnița, în memoria celor peste 40 de eroi care și-au pierdut viața pe platou. 


Vicepremierul Valeriu Chiveri, în dialog cu înalți oficiali ai Uniunii Europene, la Bruxelles

În perioada 12–13 martie 2026, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles.

În cadrul vizitei, oficialul a avut întrevederi cu mai mulți înalți reprezentanți ai instituțiilor europene, inclusiv la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) cu secretarul general al instituției, Belén Martínez Carbonell; secretarul general adjunct pentru Afaceri Politice, Olof Skoog; președintele Comitetului Politic și de Securitate al UE, Lene Mandel Vansild; șefa Unității pentru Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Belarus din cadrul SEAE, Deren Derya; precum și cu directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG ENEST) a Comisiei Europene, Gert Jan Koopman; șeful de Cabinet al Președintelui Consiliului European, Pedro Lourtie; membrul de Cabinet al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Călin Ungur; și cu directorul Serviciului Instrumente de Politică Externă al Comisiei Europene, Peter Wagner.

În cadrul discuțiilor, viceprim-ministrul Valeriu Chiveri a prezentat evoluțiile recente privind procesul de reglementare transnistreană, inclusiv dinamica dialogului la nivelul reprezentanților politici și al grupurilor de lucru sectoriale, precum și principalele subiecte de interes pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Au fost prezentate eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău pentru identificarea soluțiilor durabile la problemele existente și pentru promovarea unor politici sectoriale eficiente de reintegrare a țării.

Totodată, a fost evidențiată contribuția importantă a Uniunii Europene la susținerea procesului de reglementare transnistreană și la implementarea proiectelor de dezvoltare menite să reducă disparitățile dintre cele două maluri ale Nistrului, precum și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova, în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Viceprim-ministrul a subliniat, de asemenea, cooperarea strânsă dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul parcursului european al țării și al angajamentelor asumate de autoritățile naționale, evidențiind necesitatea unei coordonări mai strânse în domeniul politicilor de reintegrare și al extinderii implementării standardelor europene pe întreg teritoriul Republicii Moldova.


Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu: „Avem nevoie de primării mai puternice pentru dezvoltarea comunităților”

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a participat astăzi la evenimentul dedicat transparenței bugetare și gestionării veniturilor locale, organizat în cadrul proiectului MĂ IMPLIC. Evenimentul a reunit primari și specialiști în finanțe locale, reprezentanți ai instituțiilor publice, experți, parteneri de dezvoltare și implementatori ai proiectului.

Discuțiile s-au concentrat pe modul în care transparența bugetară și participarea publică pot deveni instrumente reale de dialog între administrația locală și cetățeni, contribuind la consolidarea încrederii publice și la dezvoltarea comunităților.

În intervenția sa, Secretarul general al Guvernului a vorbit despre rolul reformei administrației publice în consolidarea coeziunii teritoriale și sociale, prin reducerea diferențelor de dezvoltare dintre comunități, creșterea încrederii cetățenilor în instituții și îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate.

Oficialul a subliniat că reforma administrației publice locale este o prioritate asumată de Guvern, care se construiește prin dialog direct cu autoritățile locale și cetățenii. În acest sens, au fost organizate consultări în 31 de raioane ale Republicii Moldova, la care au participat mii de aleși locali și membri ai comunităților.

Totodată, acesta a menționat că multe primării funcționează cu echipe reduse și resurse limitate, iar veniturile proprii ale acestora reprezintă în prezent aproximativ 11% din bugetele locale, ceea ce limitează capacitatea administrațiilor locale de a răspunde nevoilor comunităților.

„Reforma administrației publice locale nu este despre economii, ci despre consolidare. Avem nevoie de primării mai puternice, capabile să gestioneze proiecte și investiții, să dezvolte comunitățile și să ofere servicii publice de calitate pentru oameni”, a declarat secretarul general al Guvernului.

Potrivit oficialului, în contextul în care Guvernul va aloca tot mai multe resurse pentru dezvoltarea localităților în următorii ani, reforma urmărește consolidarea capacităților administrative și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, inclusiv prin digitalizarea serviciilor publice.

Evenimentul face parte din Programul de formare și mentorat „Bugetarea transparentă”, implementat în perioada octombrie 2025 – februarie 2026 pentru administrațiile publice locale partenere ale proiectului MĂ IMPLIC, și are drept scop valorificarea experiențelor și identificarea unor soluții practice aplicabile la nivel local.


Premierul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu doi antreprenori care dezvoltă afaceri de succes în Căușeni

În vizita sa în raionul Căușeni, Premierul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu doi întreprinzători care gestionează afaceri în domeniul pomiculturii și vinificației. 

La Grigorievca, Prim-ministrul a discutat cu proprietarii SRL Mihaivan - o întreprindere specializată în cultivarea și comercializarea fructelor. Ion și Veronica Sitișco și-au deschis afacerea în anul 2004 și, investind an de an în agricultură, au reușit să planteze o suprafață de 214 hectare de livezi și viță-de-vie.

În prezent, gospodăria produce caise, cireșe, prune, piersice și struguri, fructe care sunt comercializate atât pe piața internă, cât și exportate, inclusiv în Polonia și România. La întreprindere activează circa 60 de angajați din localitate și din împrejurime.

Produsele întreprinderii se remarcă printr-o calitate înaltă, care reușește să fie obținută datorită tehnicii și utilajelor agricole moderne – depozit frigorific, sisteme de fertirigare moderne, sisteme antigrindină și antiploaie, sisteme de suport la vița-de-vie și livezi intensive. În acest parcurs, compania a beneficiat și de sprijin financiar de la stat din partea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură: valoarea subvențiilor accesate până în prezent este de peste 10 milioane de lei. În perioada următoare, proprietarii își propun să obțină sprijin financiar pentru dezvoltarea capacităților de sortare a cireșelor.

Pomicultorii au relatat că deja au început pregătirile pentru noul sezon agricol, iar perspectivele pentru acest an sunt relativ bune. În discuții, Prim-ministrul Alexandru Munteanu a accentuat că Guvernul identifică noi măsuri de susținere a fermierilor, în contextul situației din Orientul Mijlociu. Este vorba despre extinderea perioadei pentru rambursarea TVA, simplificarea procedurii de rambursare, precum și pregătirile necesare pentru restituirea în proporție de 100% a accizei la motorina utilizată în campania de primăvară. 

O altă afacere vizitată pe Premierul Alexandru Munteanu este vinăria Gogu Winery - o cramă de familie din orașul Căușeni. Istoria vinificației în familia Gogu are deja patru generații, iar acum vinurile companiei sunt apreciate atât în Republica Moldova, cât și la nivel internațional, obținând medalii de aur la mai multe competiții.

Vinificatorul Ilie Gogu a relatat despre parcursul afacerii, de-a lungul anilor fiind făcute investiții importante în plantațiile de viță-de-vie și în echipamente moderne pentru vinificație – procesare și stocare, linie pentru vinuri, îmbuteliere și ambalare. Pentru a optimiza costurile operaționale și a eficientiza consumul energetic, compania a instalat unui sistem de panouri fotovoltaice, cu sprijinul financiar al AIPA.

Crama continuă să se extindă și să investească în dezvoltare. Este planificată construirea unei săli de degustare în apropierea spațiului de producere, pentru a dezvolta turismul vinicol, precum și diversificarea gamei de vinuri și extinderea producției.