Întrebări Frecvente | Guvernul Republicii Moldova

1. Ce reprezintă informațiile de interes public?: Conform art. 4 din Legea nr. 148/2023, informațiile de interes public reprezintă toate documentele scrise sau electronice, înregistrările video, audio sau audio-vizuale, imaginile, hărțile ș.a. deținute de furnizorii de informații. Important! Furnizorii de informații nu sunt obligați să creeze informații noi, să desfășoare acțiuni de investigare, cercetare sau să colecteze date din surse externe.

2. Care autorități/instituții sunt furnizori de informații de interes public?

Furnizor de informații de interes public este instituția către care a fost înaintată solicitarea de comunicare a informațiilor de interes public.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 148/2023, furnizori de informații sunt:

a) autoritățile publice;

b) instituțiile publice;

c) întreprinderile de stat și întreprinderile municipale;

d) persoanele juridice de drept privat controlate de autorități publice, instituții publice, întreprinderi de stat și întreprinderi municipale care:

dețin, singure sau împreună cu persoanele care acționează în mod concertat, majoritatea participațiunilor cu drept de vot ale unei persoane juridice;
dețin, singure sau împreună cu persoanele care acționează în mod concertat, un număr de participațiuni cu drept de vot ce îi permite să numească ori să revoce majoritatea membrilor organului de supraveghere (consiliului) al persoanei juridice, organul executiv sau majoritatea membrilor organului executiv și/sau cenzorul ori majoritatea membrilor comisiei de cenzori;
exercită o influență dominantă asupra unei persoane juridice al cărei membru este, în temeiul unui contract încheiat cu persoana juridică în cauză sau al unei clauze din actul de constituire ori din statutul persoanei juridice;
este membru al unei persoane juridice și controlează singură, în temeiul unui acord încheiat cu alți membri ai persoanei juridice în cauză, majoritatea drepturilor de vot;

e) persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice, servicii publice de gospodărie comunală sau servicii de decontare;

f) întreprinderile energetice care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale, al energiei electrice sau al energiei termice;

g) asociațiile profesionale și organele de autoadministrare, constituite prin lege, ale profesiilor din sectorul justiției;

h) partidele politice.

Important! Furnizorul de informație este autoritatea/instituția, și nu persoana/persoanele responsabile de ținerea registrului cererilor de comunicare a informațiilor de interes public.

3. Ce reprezintă transparența proactivă?

Transparența proactivă este reglementată în capitolul II din Legea nr. 148/203 și se referă la diseminarea informațiilor de interes public deținute de furnizori, prin publicarea acestora pe site-ul oficial, pe paginile/conturile din rețelele de socializare ș.a.

Modalitățile de asigurare a transparenței proactive sunt:

paginile web oficiale;
paginile/conturile/canalele pe rețelele de socializare;
mass-media;
publicațiile periodice scrise și electronice;
declarațiile, comunicatele, briefingurile, conferințele și evenimentele de presă;
evenimentele publice (mese rotunde, seminare, conferințe, simpozioane etc.);
panourile informative.

4. Ce informații sunt obligat să public proactiv?

Potrivit art. 10 al Legii nr. 148/2023, se publică proactiv următoarele informații;

datele privind structura organizatorică a autorității/instituției;
bugetul autorității/instituției publice;
numărul angajaților/membrilor;
obiectivele, domeniile de competență și funcțiile autorității/instituției;
adresele poștale, numerele de telefon și alte date privind adresa autorității/instituției publice, numerele de telefon ale serviciilor de informație;
datele privind autoritățile/instituțiile subordonate (cu indicarea și/sau referirea la paginile web oficiale ale acestora);
datele privind conducerea autorității/instituției publice, privind membrii organelor colegiale, inclusiv studiile, experiența profesională, modul de accedere în funcția deținută, adresa poștei electronice și numărul de telefon;
datele privind persoanele juridice cărora le este transmisă, în modul stabilit, o parte din funcțiile autorității publice (denumirea organizației, adresa poștală și juridică, numărul de telefon și adresa poștei electronice);
actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității/instituției publice, cu referințe la paginile web ale actelor din Registrul de stat al actelor juridice;
raportul anual privind activitatea autorității/instituției publice;
datele privind achizițiile publice planificate, privind achizițiile publice efectuate, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții publice, alte informații relevante;
datele privind evenimentele publice organizate de autoritatea/instituția publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.), precum și privind deciziile adoptate la aceste evenimente;
datele privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate ale personalului autorității/instituției publice, inclusiv costul și sursa de finanțare a cheltuielilor;
zilele și orele de primire în audiență;
datele privind modul depunerii petițiilor și a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, inclusiv, după caz, plățile percepute pentru comunicarea informațiilor de interes public;
datele privind programele și proiectele, inclusiv de asistență tehnică, al căror beneficiar sau executant este autoritatea/instituția publică (denumirea, scopurile și sarcinile de bază, beneficiarii și executorii principali de program, termenele și rezultatele de realizare scontate, volumul și sursele de finanțare);
datele privind planificarea și executarea bugetelor de către autoritatea/instituția publică;
referințe la portalul guvernamental al serviciilor publice și la alte sisteme informaționale destinate pentru obținerea informațiilor cu privire la serviciile publice prestate de autoritatea/instituția publică;
referința la aplicația web a Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” sau la alte sisteme informaționale de stat care consumă date din registrul respectiv, pentru accesarea informațiilor de interes public privind resursele și sistemele informaționale de stat din posesia sau administrarea autorității/instituției publice;
datele privind încadrarea persoanelor în serviciul public:

lista concursurilor pentru funcțiile vacante existente,
datele de contact ale persoanei responsabile de organizarea concursurilor,
cerințele de calificare față de candidații la funcțiile vacante,
formularul de participare la concurs,
lista actelor care urmează a fi depuse și termenul-limită pentru depunerea acestora,
lista persoanelor admise la concurs, precum și lista persoanelor care au promovat și au câștigat concursul;

21. datele privind desfășurarea procesului decizional, în conformitate cu prevederile privind transparența în procesul decizional;

22. informațiile de interes public prevăzute de alte acte normative.

5. Care autorități/instituții sunt obligate să publice proactiv informați de interes public?

Conform Legii nr. 148/2023 și Hotărârii Guvernului nr. 148/2023, sunt obligate să publice proactiv informațiile de interes public:

autoritățile publice;
instituțiile publice în care ministerele și alte autorități publice centrale au calitatea de fondator;
instituțiile publice autonome.

6. Ce informații sunt cu accesibilitate limitată?

Categoriile de informații cu accesibilitate limitată sunt specificate în art. 8, pct. (2), al Legii nr. 148/2023, acestea fiind informațiile care pot aduce prejudicii pentru:

siguranța publică Ex: Dezvăluirea informațiilor privind amplasarea camerelor în clădirile autorităților/instituțiilor publice.
relațiile internaționale Ex: Dezvăluirea prematură a strategiilor de negociere sau de soluționare a conflictelor internaționale, dezvăluirea informațiilor clasificate drept „confidențiale” de către organizațiile internaționale în care Republica Moldova este stat membru.
prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor Ex: Divulgarea informațiilor cu privire la măsurile, tehnicile și operațiunile de prevenire a infracțiunilor sau de investigare a acțiunilor ilegale.
efectuarea urmăririi penale Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicității decât: - cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală

numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil
cu respectarea prezumției de nevinovăție
cu asigurarea faptului că interesele altor persoane și desfășurarea urmăririi penale nu vor fi afectate. Accesul la dosarele judiciare în cauzele penale necesită aprobarea președintelui instanței.

desfășurarea procedurii administrative sau judiciare Aplicarea oricăror restricții privind accesul la informații necesită demonstrarea existenței unui impact negativ clar al divulgării asupra îndeplinirii acestor obiective (ex: realizarea procedurii disciplinare).
protecția datelor cu caracter personal Datele cu caracter personal – orice informații referitoare la o persoană fizică identificată (datele care identifică cert o persoană particulară) sau identificabilă (care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale).
drepturile de proprietate intelectuală Această restricție ar putea fi luată în considerare în contextul materialelor colectate de organele competente în cadrul procedurilor referitoare la brevete.
secretul comercial Potrivit Legii nr. 384/2023 privind protecția secretelor comerciale, sunt secret comercial informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă ori se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză;
au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, date fiind circumstanțele, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.

Accesul la aceste categorii de informații poate fi limitat doar în corespundere cu criteriul proporționalității prevăzut în art. 9 din Legea nr. 148/2023.

Important! Accesul la informații poate fi limitat și atunci când restricția este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informațiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical.

7. Ce este și cum se aplică testul de proporționalitate al limitării accesului la informațiile de interes public?

Testul de proporționalitate al limitărilor accesului la informațiile de interes public se aplică atunci când sunt solicitate informații cu accesibilitate limitată.

Testul include trei etape:

Etapa 1. Stabilirea temeiului pentru restricționarea accesului la informații

În primul rând, este extrem de important să se precizeze ce fel de prejudiciu va rezulta în urma divulgării informațiilor pentru oricare dintre interesele enumerate în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 148/2023. Referirea generală la oricare dintre aceste interese nu este suficientă. Este necesar să se demonstreze o legătură de cauzalitate clară între divulgare și prejudiciul cauzat pentru:

siguranța publică;
relațiile internaționale;
prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor;
efectuarea urmăririi penale;
desfășurarea procedurii administrative sau judiciare;
protecția datelor cu caracter personal;
drepturile de proprietate intelectuală sau
secretul comercial.

Prejudiciul poate lua forma unui prejudiciu material sau imaterial adus persoanei fizice sau juridice. Identificarea și descrierea prejudiciului trebuie să conțină următoarele elemente:

indicarea persoanei fizice sau juridice afectate;
descrierea prejudiciului care rezultă direct din divulgarea informațiilor, inclusiv indicarea naturii acestui prejudiciu (material, imaterial);
evaluarea probabilității prejudiciului în cazul divulgării de informații.

Etapa 2. Analiza existenței unui interes public prevalent

Potrivit poziției Curții Constituționale, prezentată în hotărârea din 22 iunie 2015, interesul public este legat, de obicei, de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații „picante” sau de știri de senzație. Astfel, indiferent de existența unor temeiuri care justifică limitarea accesului la informații, precum și de amploarea prejudiciului potențial, art. 9, alin. (3) garantează accesul la informații cu accesibilitate limitată atunci când divulgarea lor ar contribui la:

dezvăluirea încălcărilor grave sau în masă a drepturilor și libertăților omului, precum și a dreptului internațional umanitar;
divulgarea actelor de corupție sau a actelor conexe;
dezvăluirea potențialelor conflicte de interese;
divulgarea achizițiilor publice ilegale sau a cheltuielilor ilegale de la bugetele publice;
prevenirea și divulgarea amenințărilor grave la adresa vieții sau a sănătății persoanelor;
prevenirea și divulgarea daunelor aduse mediului;
înțelegerea anumitor aspecte pentru care sunt elaborate politici publice sau pentru care au loc consultări publice;
asigurarea egalității de tratament în fața legii.

Prin urmare, interesul public prevalează asupra prejudiciului adus dacă este identificat în mod clar cel puțin unul dintre motivele din lista de mai sus. Evaluarea existenței acestora este o sarcină a furnizorului de informații.

Etapa 3. Echilibrarea

Ultima parte a procesului analitic de aplicare a testului de proporționalitate este decizia privind divulgarea informațiilor. În principiu, identificarea oricărui criteriu de interes public, stabilit înart. 9, alin. (3), trebuie să conducă la comunicarea informațiilor solicitate, indiferent de domeniul de aplicare, amploarea și probabilitatea de a prejudicia oricare dintre interesele stabilite în art. 8, alin. (1). Cu toate acestea, furnizorul de informații va trebui în continuare să verifice dacă nu există obstacole explicite în calea divulgării stabilite în orice lege. În astfel de cazuri, prezumția de interes public prevalent nu poate fi aplicată.

În cazul în care, din cauza naturii și a conținutului informațiilor, nu există niciun motiv pentru aplicarea prezumției de prevalență a interesului public, furnizorul de informații trebuie să analizeze în continuare dacă prejudiciul care rezultă din divulgarea informațiilor este de o amploare și probabilitate care poate să justifice restricționarea dreptului de acces la informații. Deși nu există o formulă matematică pentru echilibrarea dreptului de acces la informații și protecția intereselor legitime stabilite în art. 8, alin. (1), în procesul de echilibrare trebuie să se țină cont de următoarele orientări:

- Luarea în considerare a factorului de timp – astfel, cum se subliniază în Raportul explicativ al Convenției de la Tromsø: Rezultatul „testului de prejudiciu” este strâns legat de trecerea timpului. Pentru unele limitări, anumite evenimente duc în mod inevitabil la încetarea acestei limitări. În alte cazuri, trecerea timpului poate reduce daunele cauzate de furnizarea de informații.
- Evaluarea detaliată a probabilității de a aduce atingere oricăruia dintre interesele stabilite în art. 8, alin. (1) – prejudiciul legat de divulgare nu poate fi doar ipotetic și improbabil sau numai posibil pentru a justifica restricționarea accesului la informații. El trebuie să fie cel puțin foarte probabil sau aproape sigur.
- Evaluarea impactului divulgării asupra nivelului general de transparență și promovarea standardelor de bună guvernanță – furnizorul de informații trebuie să se concentreze nu numai pe evaluarea prejudiciului potențial legat de divulgarea informațiilor, ci și pe evaluarea beneficiului divulgării. În special, furnizorul de informații trebuie să verifice dacă publicarea informațiilor va avea un impact pozitiv numai asupra drepturilor individuale ale solicitantului sau dacă ar putea aduce beneficii grupului mai larg și dacă ar putea atrage atenția asupra aspectelor de mare relevanță pentru public.

Impactul pozitiv potențial mai larg al divulgării ar putea servi drept argument important în favoarea divulgării. După cum a subliniat Curtea Constituțională în Decizia nr. 29/2019, în contextul divulgării datelor cu caracter personal, trebuie avut în vedere statutul persoanei ale cărei date sunt solicitate și impactul dezvăluirii asupra dezbaterii publice: „Gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate și subiectele informației solicitate constituie un alt criteriu important, legat de cel precedent.

În această privință, trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice sau cele publice. În consecință, dacă o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, nu este valabilă concluzia pentru figurile publice (...). Trebuie făcută o diferențiere fundamentală între prezentarea unor fapte apte să contribuie la o dezbatere într-o societate democratică, referitoare la politicieni aflați în exercițiul funcțiilor lor oficiale, de exemplu, și prezentarea detaliilor vieții private a unei persoane care nu exercită asemenea funcții.” În cazul în care testul proporționalității duce la o decizie de restricționare a accesului la informații, este deosebit de important să se includă în justificarea acestei decizii o descriere detaliată a procesului analitic care a condus la o astfel de concluzie. Furnizorul de informații va trebui să raporteze pas cu pas modul în care a ajuns la decizia finală de restricționare a accesului la informațiile solicitate.

8. Pentru ce informații accesul nu poate fi restricționat?

Nu poate fi restricționat accesul la informațiile de interes public care constituie date cu caracter personal referitoare la activitatea profesională a agenților publici, și anume:

numele și prenumele;
funcția; c) studiile;
experiența profesională;
remunerația;
conflictele de interese;
sancțiunile disciplinare nestinse.

Definiția noțiunii „agent public” se regăsește în Legea integrității nr. 82/2017. Conform acesteia, agenții publici sunt:

persoanele încadrate într-o entitate publică, care:

exercită o funcție publică, o funcție publică cu statut special sau o funcție de demnitate publică;
sunt angajate în cabinetul persoanei cu funcție de demnitate publică;
prestează servicii de interes public;

alesul local;
angajații autorităților/instituțiilor publice aflate la autogestiune, cu excepția angajaților care desfășoară activități auxiliare – de secretariat, de protocol, administrativ-gospodărești, tehnice, precum și cu excepția angajaților autorităților/ instituțiilor publice din domeniile sănătății, culturii, educației și cercetării;
persoanele cu funcții de conducere a subdiviziunilor din cadrul instituțiilor publice bugetare, cu excepția celor care conduc subdiviziuni ce desfășoară activități auxiliare – de secretariat, de protocol, administrativ-gospodărești, tehnice, precum și cu excepția persoanelor cu funcții de conducere a subdiviziunilor din instituțiile publice din domeniile sănătății, culturii, educației și cercetării;
persoanele cu funcții de conducere a subdiviziunilor și persoanele cu funcții de control din cadrul întreprinderilor de stat și al întreprinderilor municipale, al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, cu excepția celor care conduc subdiviziuni ce desfășoară activități auxiliare – de secretariat, de protocol, administrativ-gospodărești, tehnice.

9. Cine are dreptul să solicite accesul la informațiile de interes public?: Orice persoană fizică sau juridică (întreprindere individuală, SRL, societate pe acțiuni ș.a.), indiferent dacă este cetățean ori rezident sau, respectiv, este înregistrată în Republica Moldova, are dreptul să solicite accesul la informații de interes public.

10. Cum se înregistrează cererile de comunicare a informațiilor de interes public?

Cererile de comunicare a informațiilor de interes public se înregistrează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1027/2023 privind modul de înregistrare a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public. Inițial cererea se înregistrează conform normele generale privind ținerea lucrărilor de secretariat referitoare la petiții, ulterior fiind introduse în Registrul cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, în conformitate cu modelul și instrucțiunile de completare prevăzute în anexă.

Cererile de comunicare a informațiilor de interes public se înregistrează cel târziu în următoarea zi lucrătoare, iar primirea și înregistrarea acestora nu poate fi refuzată. Cererile depuse la sediul furnizorului de informații se înregistrează în momentul depunerii cererii, iar solicitatului i se comunică numărul de înregistrare.

În cazul cererilor primite electronic, numărul de înregistrare se comunică, de asemenea, electronic, cel târziu în următoarea zi lucrătoare de la recepționarea acesteia.

11. Care cereri de comunicare a informațiilor de interes public nu se înregistrează?: Nu se înregistrează cererile verbale, cu excepția celor formulate în cadrul programului de audiență cu publicul, consemnate în proces-verbal.

12. Ce elementele trebuie să conțină cererea de comunicare a informațiilor de interes public?

Elementele obligatorii ale cererii de comunicare a informațiilor de interes public sunt:

numele, prenumele sau denumirea solicitantului;
adresa poștală a solicitantului, precum și adresa electronică în cazul în care se solicită ca răspunsul să fie transmis electronic;
denumirea furnizorului de informații;
specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.

Important! Cererea de comunicare a informațiilor de interes public nu trebuie să fie semnată și/sau motivată.

13. Cum procedăm dacă cererea nu include toate elementele obligatorii?

Dacă cererea nu include numele și prenumele/denumirea solicitantului și/sau adresa poștală și, după caz, adresa electronică a acestuia, aceasta nu se examinează.

În caz că în cerere nu este specificată informația solicitată sau, din conținutul cererii, nu este posibilă identificarea informației solicitate, solicitantul va fi informat despre necesitatea completării conținutului cererii în cel mai scurt termen posibil și i se va oferi un termen de cel puțin 5 zile lucrătoare pentru înlăturarea neajunsului. Dacă în termenul indicat, solicitantul nu va înlătura neajunsurile specificate, cererea nu va fi examinată, iar solicitantul va fi informat despre acest fapt.

Important! Termenul în care solicitantul a înlăturat neajunsurile indicate de furnizorul de informații nu se ia în considerare la calcularea termenului de soluționare a cererii, acesta începând să curgă de la data expedierii, de către solicitant, a clarificărilor solicitate de furnizorul de informații.

14. Care este termenul de examinare și soluționare a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public?: Potrivit art. 19 al Legii nr. 148/2023, cererile de comunicare a informațiilor de interes public se examinează și se soluționează în cel mult 10 zile calendaristice. În cazul cererilor complexe sau prin care se solicită un volum mare de informații, furnizorul de informații este în drept să prelungească acest termen cu maximum 7 zile calendaristice, despre acest fapt solicitantul fiind informat în scris.

15. Cum comunicăm informațiile de interes public solicitate?

Informațiile solicitate sunt comunicate în modalitatea indicată de solicitant, și anume:

transmiterea în formă electronică;
expedierea prin poștă, pe suport de hârtie;
eliberarea informației la sediul furnizorului de informații;
examinarea informației în original, la sediul furnizorului de informații;
expunerea informației în formă verbală, în cazul cererilor adresate verbal.

Art. 20, pct. (3) din Legea nr. 148/2023, permite furnizorilor de informații să transmită răspunsul la cerere prin altă metodă decât cea specificată în solicitare, în cazurile când:

informațiile sunt disponibile în internet și pot fi comunicate solicitantului printr-o referință la pagina web relevantă;
furnizorul de informații nu dispune de capacități tehnice pentru convertirea informațiilor în forma solicitată – de exemplu, instituția nu dispune de scaner pentru a transforma documentele disponibile pe hârtie în documente electronice;
convertirea informațiilor în forma solicitată implică un volum excesiv de lucru, care ar afecta funcționalitatea obișnuită a furnizorului de informații;
comunicarea informațiilor în forma solicitată nu este posibilă din cauza unor restricții legale sau din cauza unor prevederi normative care stabilesc o altă modalitate de comunicare a informațiilor solicitate – de exemplu, solicitarea de a partaja copii ale tuturor cărților colectate de furnizorii de informații nu poate fi îndeplinită fără încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală ale editorului respectiv. În acest caz, furnizorul de informații poate informa solicitantul numai cu privire la posibilitatea de a vizita biroul furnizorului de informații pentru a obține acces la publicația relevantă.

16. În ce situații cererea de comunicare a informațiilor de interes public poate fi respinsă integral sau parțial?

Temeiurile pentru respingerea integrală sau parțială a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public sunt specificate în art. 23 din Legea nr. 148/2023.

Există doar două cazuri în care cererea poate fi respinsă integral sau parțial:

furnizorul de informații nu deține informația solicitată, nu cunoaște dacă aceasta se află în posesia unui alt furnizor de informații și nu există circumstanțe pentru readresare;
în privința informației solicitate furnizorul de informații a oferit deja un răspuns. În acest caz se face referire la numărul și data răspunsului oferit anterior. Acest motiv al respingerii se aplică doar în cazul cererilor cu conținut identic, depuse de același solicitant.

Important! În cazul în care cererea este respinsă, furnizorul de informații va informa în scris solicitantul despre motivul respingerii.

17. În ce caz cererea de comunicare a informațiilor de interes public poate fi refuzată integral sau parțial?

Potrivit art. 24 din Legea nr. 148/2023, este permis refuzul de a comunica informațiile de interes public doar în cazul când acestea sunt cu accesibilitate limitată. Este vorba despre informațiile a căror divulgare va prejudicia:

siguranța publică;
relațiile internaționale;
prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor;
efectuarea urmăririi penale;
desfășurarea procedurii administrative sau judiciare;
protecția datelor cu caracter personal;
drepturile de proprietate intelectuală;
secretul comercial.

Accesul la informații poate fi limitat și atunci când restricția este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informațiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical. Dacă doar o parte din informațiile solicitate în cerere sunt cu accesibilitate limitată, cererea va fi refuzată parțial.

Refuzul de a comunica informațiile de interes public se face în scris și trebuie să conțină următoarele elemente:

denumirea furnizorului de informații;
numele și prenumele sau denumirea solicitantului;
data emiterii refuzului;
temeiul și motivarea refuzului, conform art. 8 din Legea 148/2023;
modalitatea de contestare a refuzului (denumirea și adresa instanței de judecată, precum și termenul de contestare);
numele, prenumele și semnătura olografă/electronică a conducătorului furnizorului de informații sau a altei persoane împuternicite de conducător ori de lege pentru emiterea refuzului.

Important! Furnizorul de informații va informa în scris solicitantul despre motivul refuzului integral sau parțial al cererii.

18. Ce acțiuni/inacțiuni sunt considerate încălcări ale legislației privind accesul la informațiile de interes public?

Acțiuni/inacțiuni ce constituie încălcări ale legislației privind accesul la informațiile de interes public sunt:

neînregistrarea cererii de comunicare a informațiilor de interes public;
respingerea sau readresarea neîntemeiată a cererii;
refuzul neîntemeiat de a comunica informațiile de interes public;
lipsa unui răspuns la cerere în termen legal;
comunicarea incompletă a informațiilor de interes public;
solicitarea unor plăți ilegale pentru comunicarea informațiilor de interes public;
nepublicarea informațiilor de interes public prevăzute la art. 10 din Legea 148/2023.

19. Ce sancțiuni sunt aplicate furnizorilor de informații pentru încălcarea legislației privind dreptul la informație?

Pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 148/2023, potrivit art. 29, furnizorul de informații poate fi sancționat cu o amendă aplicată de instanța de judecată, ce variază între 250 și 10 000 de lei (art. 29 din Legea nr. 148/2023).

Suplimentar, executorii care au încălcat prevederile legislației privind accesul la informație pot fi trași la răspundere contravențională (art. 71 din Codul contravențional), civilă (art. 1998 din Codul civil) sau penală (art. 180 din Codul penal).

Adițional, persoanele responsabile pot fi trase la răspundere civilă conform art. 1998 din Codul civil.

20. Ce autorități sunt responsabile de monitorizarea aplicării Legii nr. 148/2023?

Monitorizarea și controlul implementării Legii nr. 148/2023 sunt efectuate de către: Avocatul Poporului, Cancelaria de Stat și alte autorități publice.

Competențele autorităților publice menționate sunt următoarele:

a) Avocatul Poporului – acționează în temeiul Legii nr. 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), principale atribuții în acest sens derivând din atribuțiile generale stipulate în art. 16 din Legea nr. 52/2014:

examinează cererile cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților omului;
prezintă autorităţilor şi/sau persoanelor responsabile propuneri şi recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor în privinţa cărora s-a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;
contribuie la soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor între autorităţile publice şi alte persoane;- contribuie la perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului;
prezintă propuneri şi recomandări de ratificare sau aderare la instrumentele internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului şi acordă suport metodologic pentru asigurarea implementării lor;
promovează drepturile omului în societate;
elaborează rapoarte independente privind respectarea și promovarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova și le prezintă instituțiilor și organizațiilor internaționale și regionale pentru drepturile omului;

b) Cancelaria de Stat – elaborează și publică anual pe pagina sa web oficială raportul privind examinarea și soluționarea cererilor de comunicare a informațiilor de interes public de către autoritățile și instituțiile publice; c) alte autorități publice – includ în rapoartele lor anuale de activitate datele statistice din registrele cererilor de comunicare a informațiilor de interes public.

21. Ce autorități/instituții publice sunt obligate să prezinte Cancelariei de Stat date statistice privind soluționarea cererilor de acces la informații de interes public?

Conform art. 32, pct. (2) din Legea nr. 148/2023, sunt obligate să prezinte Cancelariei de Stat date statistice privind soluționarea cererilor de acces la informații de interes public următoarele autorități și instituții publice:

a) Parlamentul;

b) Președintele Republicii Moldova;

c) Guvernul;

d) instituțiile publice din subordinea Guvernului;

e) autoritățile administrației publice centrale de specialitate;

f) autoritățile publice autonome;

g) autoritățile unităților teritoriale autonome cu statut juridic special;

h) autoritățile administrației publice locale;

i) Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, instanțele de judecată și procuraturile;

j) Curtea Constituțională.

Solicitanți

1. Ce informații am dreptul să solicit de la autorități și instituții publice?

Potrivit Legii nr. 148/2023, aveți dreptul să solicitați accesul la informațiile deținute de furnizorii de informații, indiferent de forma acestora: document fizic sau electronic, înregistrare video sau audio, imagine, hartă ș.a.

Important. Legea nu obligă furnizorii de informații:

să creeze informații noi;
să întreprindă acțiuni de investigare sau cercetare;
să evalueze calitatea informațiilor;
să colecteze date din surse externe.

2. Cum pot să am acces la informațiile de interes public?

Accesul la informațiile de interes public se realizează prin:

transparență proactivă – diseminarea din oficiu a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;
comunicarea informațiilor de interes public la cerere.

3. Ce informații pot să găsesc pe paginile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice?

Potrivit art. 10 al Legii nr. 148/2023, pe paginile web ale autorităților publice se publică proactiv următoarele informații;

datele privind structura organizatorică a autorității/instituției;
bugetul autorității/instituției publice;
numărul angajaților/membrilor;
obiectivele, domeniile de competență și funcțiile autorității/instituției;
adresele poștale, numerele de telefon și alte date privind adresa autorității/instituției publice, numerele de telefon ale serviciilor de informație;
datele privind autoritățile/instituțiile subordonate (cu indicarea și/sau referirea la paginile web oficiale ale acestora);
datele privind conducerea autorității/instituției publice, privind membrii organelor colegiale, inclusiv studiile, experiența profesională, modul de accedere în funcția deținută, adresa poștei electronice și numărul de telefon;
datele privind persoanele juridice cărora le este transmisă, în modul stabilit, o parte din funcțiile autorității publice (denumirea organizației, adresa poștală și juridică, numărul de telefon și adresa poștei electronice);
actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității/instituției publice, cu referințe la paginile web ale actelor din Registrul de stat al actelor juridice;
raportul anual privind activitatea autorității/instituției publice;
datele privind achizițiile publice planificate, privind achizițiile publice efectuate, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții publice, alte informații relevante;
datele privind evenimentele publice organizate de autoritatea/instituția publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.), precum și privind deciziile adoptate la aceste evenimente;
datele privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate ale personalului autorității/instituției publice, inclusiv costul și sursa de finanțare a cheltuielilor;
zilele și orele de primire în audiență;
datele privind modul depunerii petițiilor și a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, inclusiv, după caz, plățile percepute pentru comunicarea informațiilor de interes public;
datele privind programele și proiectele, inclusiv de asistență tehnică, al căror beneficiar sau executant este autoritatea/instituția publică (denumirea, scopurile și sarcinile de bază, beneficiarii și executorii principali de program, termenele și rezultatele de realizare scontate, volumul și sursele de finanțare);
datele privind planificarea și executarea bugetelor de către autoritatea/instituția publică;
referințe la portalul guvernamental al serviciilor publice și la alte sisteme informaționale destinate pentru obținerea informațiilor cu privire la serviciile publice prestate de autoritatea/instituția publică;
referința la aplicația web a Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” sau la alte sisteme informaționale de stat care consumă date din registrul respectiv, pentru accesarea informațiilor de interes public privind resursele și sistemele informaționale de stat din posesia sau administrarea autorității/instituției publice;

datele privind încadrarea persoanelor în serviciul public:
lista concursurilor pentru funcțiile vacante existente,
datele de contact ale persoanei responsabile de organizarea concursurilor,
cerințele de calificare față de candidații la funcțiile vacante,
formularul de participare la concurs,
lista actelor care urmează a fi depuse și termenul-limită pentru depunerea acestora,
lista persoanelor admise la concurs, precum și lista persoanelor care au promovat și au câștigat concursul;

datele privind desfășurarea procesului decizional, în conformitate cu prevederile privind transparența în procesul decizional;
informațiile de interes public prevăzute de alte acte normative.

4. De la cine am dreptul să solicit informații de interes public?

Puteți înainta solicitări privind accesul la informațiile de interes public furnizorilor de informații enumerați în art. 5 din Legea nr. 148/2023, aceștia fiind:

a) autoritățile publice:

Parlamentul;
Președintele Republicii Moldova;
Guvernul;
administrația publică (ministerele, autoritățile administrative subordonate ministerelor, autoritățile administrative centrale, Cancelaria de Stat, autoritățile publice locale de nivelul I și II);
instanțele judecătorești;
Procuratura;
Consiliul Superior al Magistraturii;
Consiliul Superior al Procurorilor;
Curtea Constituțională;
Curtea de Conturi;
Comisia Electorală Centrală;
Avocatul Poporului ș.a.

b) instituțiile publice;

c) întreprinderile de stat și întreprinderile municipale;

d) persoanele juridice de drept privat controlate de autorități publice, instituții publice, întreprinderi de stat și întreprinderi municipale care:

dețin, singure sau împreună cu persoanele care acționează în mod concertat, majoritatea participațiunilor cu drept de vot ale unei persoane juridice;
dețin, singure sau împreună cu persoanele care acționează în mod concertat, un număr de participațiuni cu drept de vot ce îi permite să numească ori să revoce majoritatea membrilor organului de supraveghere (consiliului) al persoanei juridice, organul executiv sau majoritatea membrilor organului executiv și/sau cenzorul ori majoritatea membrilor comisiei de cenzori;
exercită o influență dominantă asupra unei persoane juridice al cărei membru este, în temeiul unui contract încheiat cu persoana juridică în cauză sau al unei clauze din actul de constituire ori din statutul persoanei juridice;
este membru al unei persoane juridice și controlează singură, în temeiul unui acord încheiat cu alți membri ai persoanei juridice în cauză, majoritatea drepturilor de vot;

e) persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice, servicii publice de gospodărie comunală sau servicii de decontare;

f) întreprinderile energetice care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale, al energiei electrice sau al energiei termice;

g) asociațiile profesionale și organele de autoadministrare, constituite prin lege, ale profesiilor din sectorul justiției – se referă la următoarele organe:

Camera Notarială a Republicii Moldova;
Uniunea Avocaților din Republica Moldova;
Uniunea Națională a Executorilor Judecători din Republica Moldova;
Uniunea Administratorilor Autorizați din Moldova;

h) partidele politice.

5. Cum pot să înaintez o cerere de comunicare a informațiilor de interes public?

Cererile de comunicare a informațiilor de interes publice pot fi înaintate:

prin poștă;
prin e-mail;
la sediul furnizorului de informații;
verbal: direct sau prin telefon.

6. Ce elemente trebuie să conțină cererea de comunicare a informațiilor de interes public?

În cerere va fi indicat obligatoriu numele și prenumele sau denumirea solicitantului, adresa acestuia, instituția căreia i se adresează, descrierea, cât mai detaliată, a informației solicitate, pentru a facilita identificarea acesteia.

Dacă cererea nu va conține numele și prenumele solicitantului și/sau adresa la care urmează să fie expediat răspunsul, aceasta nu va fi examinată. În caz că din conținutul cererii nu va putea fi identificată informația solicitată, furnizorul vă va informa despre acest fapt și veți avea la dispoziție minim 5 zile lucrătoare pentru completarea cererii cu detalii relevante.

Important! Solicitantul nu are obligația să semneze sau să motiveze cererea.

7. În cât timp voi primi răspuns la cererea de comunicare a informațiilor de interes public?: Termenul general de acordare a răspunsului la cererile de comunicare a informațiilor de interes public, prevăzut de Legea nr. 148/2023, este de maximum 10 zile calendaristice de la data înregistrării cererii. Acest termen poate fi prelungit cu maximum 7 zile calendaristice, în cazul când solicitați un volum mare de informație sau dacă cererea este complexă. Despre prelungire, veți fi informat în scris, cu indicarea motivului prelungirii.

8. Furnizorii de informații au dreptul să limiteze accesul la informații de interes public?

Da, furnizorii au dreptul să limiteze accesul la informațiile de interes public care ar putea prejudicia:

siguranța publică Ex: Dezvăluirea informațiilor privind amplasarea camerelor în clădirile autorităților/instituțiilor publice.
relațiile internaționale Ex: Dezvăluirea prematură a strategiilor de negociere sau de soluționare a conflictelor internaționale, dezvăluirea informațiilor clasificate drept „confidențiale” de către organizațiile internaționale în care Republica Moldova este stat membru.
prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor Ex: Divulgarea informațiilor cu privire la măsurile, tehnicile și operațiunile de prevenire a infracțiunilor sau de investigare a acțiunilor ilegale.
efectuarea urmăririi penale Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicității decât:

cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală
numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil
cu respectarea prezumției de nevinovăție
cu asigurarea faptului că interesele altor persoane și desfășurarea urmăririi penale nu vor fi afectate.

Accesul la dosarele judiciare în cauzele penale necesită aprobarea președintelui instanței.

desfășurarea procedurii administrative sau judiciare Aplicarea oricăror restricții privind accesul la informații necesită demonstrarea existenței unui impact negativ clar al divulgării asupra îndeplinirii acestor obiective (ex: realizarea procedurii disciplinare).
protecția datelor cu caracter personal Datele cu caracter personal – orice informații referitoare la o persoană fizică identificată (datele care identifică cert o persoană particulară) sau identificabilă (care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale).
drepturile de proprietate intelectuală Această restricție ar putea fi luată în considerare în contextul materialelor colectate de organele competente în cadrul procedurilor referitoare la brevete.
secretul comercial Potrivit Legii nr. 384/2023 privind protecția secretelor comerciale, sunt secret comercial informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă ori se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză;
au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, date fiind circumstanțele, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.

9. Ce acțiuni/inacțiuni sunt considerate încălcări ale dreptului la informație?

Acțiuni/inacțiuni ce constituie încălcări ale legislației privind accesul la informațiile de interes public sunt următoarele:

a) neînregistrarea cererii de comunicare a informațiilor de interes public;

b) respingerea sau readresarea neîntemeiată a cererii;

c) refuzul neîntemeiat de a comunica informațiile de interes public;

d) lipsa unui răspuns la cerere în termen legal;

e) comunicarea incompletă a informațiilor de interes public;

f) solicitarea unor plăți ilegale pentru comunicarea informațiilor de interes public;

g) nepublicarea informațiilor de interes public prevăzute la art. 10 din Legea 148/2023.

10. Cum procedez în cazul în care consider că mi-a fost lezat dreptul de acces la informație?

În cazul în care considerați că v-a fost încălcat dreptul de acces la informațiile de interes public, puteți întreprinde următoarele acțiuni:

să depuneți o cerere în instanța de judecată pentru a contesta acțiunile sau inacțiunile furnizorului de informații;
să înaintați o cerere către Avocatul Poporului.

În instanța de judecată, cererile se înaintează și se examinează în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectare procedurii prealabile.

Cererile de contestare în instanța de judecată se înaintează în decurs de 30 de zile de la data comunicării răspunsului furnizorului de informații. Dacă furnizorul de informații nu soluționează cererea în termenul prevăzut în art. 19 din Legea nr. 148/2023, precum și în cazul în care în răspunsul acestuia nu este indicată calea de atac în instanța de judecată, cererea poate fi înaintată în decursul unui an de la data expirării termenului sau, respectiv, de la data comunicării răspunsului.

Către Avocatul Poporului, cererile pot fi depuse personal sau prin poştă, fax, e-mail sau alt mijloc de comunicare. Cererea poate fi înaintată şi de către un reprezentant al persoanei lezate în drepturi, de către organizații nonguvernamentale, sindicate şi alte organizaţii reprezentative în numele acesteia.

Cererea adresată Avocatului Poporului se depune în termen de un an din ziua încălcării presupuse a drepturilor sau libertăților petiționarului sau din ziua când petiționarul a aflat despre presupusa încălcare.