Prim-ministrul Vasile Tofan a avut astăzi o întrevedere cu președintele Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), Toshiyuki Onuma. Discuțiile au vizat extinderea cooperării dintre Republica Moldova și OACI, modernizarea sectorului aviației civile și integrarea acestuia în spațiul aeronautic european. 

Șeful Guvernului a subliniat că dezvoltarea aviației civile are o importanță strategică pentru Republica Moldova, contribuind direct la creșterea conectivității țării, dezvoltarea economiei și a turismului, atragerea investițiilor și facilitarea mobilității cetățenilor. Printre obiectivele de bază se numără modernizarea Aeroportului Internațional Chișinău, dezvoltarea infrastructurii în domeniu și digitalizarea serviciilor pentru pasageri. 

În context, Prim-ministrul a exprimat interesul Republicii Moldova pentru extinderea cooperării cu OACI, inclusiv în domeniul consolidării capacităților instituționale, pregătirii specialiștilor, digitalizării, noilor tehnologii și aviației sustenabile. 

La rândul său, președintele Consiliului OACI, Toshiyuki Onuma, a exprimat deschiderea pentru continuarea cooperării cu Republica Moldova și pentru sprijinirea eforturilor autorităților de modernizare a sectorului aviației civile. 

Oficialul a apreciat angajamentul țării noastre de a avansa în implementarea standardelor internaționale în domeniu și a confirmat disponibilitatea OACI de a susține, prin instrumentele și programele sale, consolidarea capacităților instituționale, dezvoltarea competențelor specialiștilor din sector, precum și eforturile de sporire a siguranței și securității aviației civile. 

Guvernul a prelungit cu 30 de zile starea de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura este necesară pentru gestionarea în continuare a riscurilor din sectorul energetic și a efectelor secetei hidrologice. Deși, în prezent, alimentarea cu energie electrică și apă se desfășoară fără întreruperi, evoluțiile regionale și menținerea debitelor reduse ale râurilor impun păstrarea măsurilor preventive, pentru a reduce riscul unor întreruperi în alimentarea populației și a serviciilor esențiale.

În perioada 3–25 august, necesarul de energie electrică al malului drept al Nistrului a fost acoperit integral din punct de vedere comercial. Republica Moldova continuă însă să depindă într-o proporție importantă de importurile din România și Ucraina, iar reducerea disponibilității unor capacități de producere în regiune poate limita energia disponibilă pe piață și poate genera presiuni asupra prețurilor, în special în orele de consum maxim.

Pentru consolidarea capacității interne de producere și stocare, Comisia Națională de Management al Crizelor a aprobat măsuri pentru accelerarea proiectelor care pot aduce noi capacități în sistem. Astfel, solicitările de aprobare prealabilă a investițiilor pentru proiectele de producere și stocare a energiei electrice vor fi examinate cu prioritate.

Totodată, pe durata stării de alertă, centralele eoliene și fotovoltaice care includ instalații de stocare în același amplasament și care urmează să fie puse în exploatare până la expirarea stării de alertă vor fi exceptate de la procedura de autorizare, cu informarea Comisiei de autorizare.

Pentru proiectele eoliene, fotovoltaice și instalațiile de stocare ale căror avize de racordare au expirat în luna iulie sau expiră pe durata stării de alertă, operatorii de sistem vor putea relua, la solicitare, procedura de prelungire a acestora, inclusiv în situațiile în care au fost depășite anumite termene procedurale.

În cazul capacităților de producere și stocare aflate deja în proces de construire, avizele de racordare vor putea fi prelungite, în condițiile stabilite de Comisie, pentru cel mult trei luni. Cererile vor fi examinate în termen de cinci zile, iar o nouă prelungire nu va fi posibilă. Solicitantul va prezenta un angajament scris privind punerea sub tensiune a centralei în termenul acordat.

O altă măsură vizează dezvoltarea mai rapidă a capacităților de stocare. Pentru cererile depuse până la 15 septembrie 2026, operatorii de sistem vor putea emite avize de racordare în condiții flexibile pentru instalații de stocare cu o putere totală cumulată de până la 200 MW. Mecanismul se aplică instalațiilor cu o putere de cel puțin 1 MW și o capacitate de stocare mai mare de 2 MWh, iar avizele vor avea o valabilitate de cel mult șase luni, fără posibilitatea prelungirii. Pentru aceste instalații, extragerea energiei electrice din rețea în scopul încărcării nu va fi permisă în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

În paralel, vor continua măsurile de reducere a consumului de energie electrică. Autoritățile publice locale vor asigura, în limitele posibilităților tehnice, reducerea cu cel puțin 50% a consumului de energie electrică pentru iluminatul public.

În ceea ce privește situația hidrologică, seceta continuă să afecteze bazinul Nistrului, bazinul Prutului și mai multe râuri mici. În perioada 18–25 august, nivelul lacului de acumulare Nistrean a scăzut cu 31 cm, iar pe unele râuri mici scurgerea reprezintă 10% sau mai puțin din valorile medii caracteristice lunii august.

În același timp, sistemele de captare și alimentare cu apă monitorizate funcționează fără întreruperi raportate. Măsurile menținute pe durata stării de alertă urmăresc asigurarea continuității alimentării cu apă în cazul în care deficitul hidrologic persistă.

Operatorii serviciilor de alimentare cu apă vor monitoriza zilnic volumele captate și distribuite, vor identifica și remedia pierderile din rețele și vor menține rezervele necesare funcționării sistemelor. Autoritățile locale vor inventaria sondele, fântânile de mare adâncime și alte surse alternative care ar putea fi utilizate la necesitate.

În localitățile în care există riscul afectării continuității alimentării cu apă vor fi pregătite planuri de continuitate și soluții alternative de aprovizionare. Totodată, apa potabilă nu va putea fi utilizată pentru irigare, iar utilizarea apei pentru irigații va fi gestionată în funcție de disponibilitatea resurselor.

Centrul Național de Management al Crizelor va continua monitorizarea evoluțiilor și a implementării măsurilor aprobate.

Guvernul susține introducerea regimului de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, până la 31 octombrie 2026, ca măsură temporară de protejare a producătorilor agricoli autohtoni, fără posibilitatea prelungirii termenului.

Premierul Tofan a menționat în ședința Guvernului că nu este o decizie ușoară, deoarece prin această măsură statul limitează importurile mai ieftine pe piața locală, iar asta are și consecințe negative. 

„Încercăm să limităm importuri mai ieftine pe piața locală. La prima vedere este o decizie foarte ușoară și vine să protejeze producătorii exportatori de cereale. Această decizie însă are și costuri: pe de o parte, noi ajutăm producătorii locali de cereale, pe de altă parte - sunt afectate alte industrii, de exemplu industria morăritului, zootehnia. În aceste două luni dăm o mână de ajutor producătorilor de cereale, însă pe termen lung, principiul pe care trebuie să-l urmăm -  statul trebuie să intervină cât mai puțin”, a declarat Prim-ministrul Vasile Tofan. 

Măsura va permite monitorizarea evoluției pieței, gestionarea fluxurilor de import și evaluarea impactului importurilor asupra producătorilor autohtoni. Aceasta va fi aplicată proporțional, transparent și nediscriminatoriu.

Decizia privind introducerea temporară a licențierii importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase este un subiect aflat de câteva săptămâni pe agenda Premierului. În această perioadă, Vasile Tofan s-a întâlnit cu reprezentanții mai multor asociații din diferite ramuri ale agriculturii, urmărind ca soluțiile identificate să reflecte interesele întregului sector și să ofere un echilibru între necesitățile tuturor părților implicate.

Guvernul a aprobat Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2026–2030, care stabilește măsurile prioritare pentru asigurarea accesului egal la servicii, susținerea traiului independent și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în viața comunității. 

Printre principalele măsuri prevăzute se numără revizuirea sistemului de determinare a gradului de dizabilitate, cu accent pe funcționalitatea și necesitățile persoanei, precum și simplificarea procedurilor pentru beneficiari. Totodată, accesul la serviciile sociale pentru prevenirea instituționalizării și suport în comunitate urmează să crească cu 30%, inclusiv prin deschiderea a 12 centre de zi, crearea a 40 de servicii comunitare și a 6 centre de intervenție timpurie. 

O prioritate aparte este dezinstituționalizarea și susținerea traiului independent. Programul prevede tranziția în comunitate a 300 de persoane din instituțiile rezidențiale și dezvoltarea a 142 de servicii sociale suplimentare, inclusiv 78 de locuințe protejate, 22 de case comunitare și 42 de familii-gazdă. Rețeaua de locuințe protejate va crește de la 29 la 107 și de la 19 la 41 de Case comunitare, iar numărul familiilor gazdă va crește cu 30. De asemenea, este prevăzută reorganizarea a cinci centre de plasament temporar în funcție de nevoile de îngrijire și suport ale beneficiarilor. 

„Reformele în domeniul dizabilității pun în centrul lor persoana cu dizabilitate și dreptul acesteia la o viață demnă și independentă. Prin Programul național pentru anii 2026-2030 vom extinde serviciile comunitare, vom accelerarea dezinstituționalizarea și vom oferi un sprijin mai puternic pentru familii. Ne dorim un sistem care să le ofere persoanelor cu dizabilități șanse egale și posibilitatea de a participa activ la viața comunității, valorificându-și pe deplin potențialul și aspirațiile”, a declarat Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

În domeniul sănătății, Programul pune accent pe reabilitarea integrată și personalizată și pe adaptarea serviciilor medicale la necesitățile persoanelor cu dizabilități. Până în 2030 urmează să fie dezvoltate și implementate 3 programe de reabilitare medicală, de care vor beneficia circa 5.000 de persoane, iar peste 17 mii de persoane vor avea acces la dispozitive și mijloace asistive. Totodată, infrastructura a 15 instituții medicale va fi adaptată pentru a asigura un acces mai bun persoanelor cu dizabilități. Un accent important va fi pus și pe pregătirea personalului medical: anual, 500 de medici și 1.000 de asistente medicale vor fi instruiți pentru acordarea unor servicii adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități. 

Programul pune accent și pe accesibilitatea infrastructurii și serviciilor publice. Circa 100 de clădiri publice și obiective de infrastructură socială urmează să devină mai accesibile, fiind aplicate cerințe de accesibilitate pentru construcțiile noi și dezvoltat registrul digital „E-Accesibilitate”. 

Pentru realizarea măsurilor de incluziune socială în următorii cinci ani sunt estimate 750,5 milioane de lei, dintre care 328,6 milioane de lei din bugetul de stat, iar 421,9 - din surse externe. Partenerii care susțin implementarea Programului sunt OHCHR, UN Women, Soros, OMS, UNFPA, UNICEF și PNUD.

Tot în ședința de astăzi, Guvernul a aprobat reorganizarea Instituției Publice Școala Profesională nr. 11 din Chișinău în Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale pentru Persoane cu Dizabilități. Noua instituție va contribui la dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale specializate și integrate pentru persoanele cu dizabilități. 

„Centrul de zi va găzdui aproximativ 70 de beneficiari. Vom avea o soluție pentru familiile care au copii ce necesită servicii de socializare, de îngrijire, după absolvirea clasei a 9-a. Astfel, părinții lor vor putea să-și continue activitatea profesională”, a declarat Ministrul Dan Perciun. Elevii actualei școli profesionale își vor putea finaliza studiile în instituția în care au fost înmatriculați, până la sfârșitul lunii iunie 2027.  

În Republica Moldova sunt 164.682 de persoane cu dizabilități, dintre care 28.278 au dizabilitate severă, 90.171 – dizabilitate accentuată și 46.233 – dizabilitate medie. Ponderea persoanelor cu dizabilități în populația țării a crescut de la 6,3% în 2017 la 6,9% în 2025, iar în cazul copiilor – de la 1,71% la 2,7%, evoluții care evidențiază necesitatea consolidării serviciilor de suport și a măsurilor de incluziune.