Prim-ministrul Alexandru Munteanu a participat la Reuniunea șefilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ale Republicii Moldova. Agenda discuțiilor a vizat prioritățile politicii externe, cu un accent pe consolidarea diplomației economice. 

În dialog cu Ambasadorii, Premierul a subliniat rolul misiunilor diplomatice în atragerea investițiilor, extinderea exporturilor și promovarea intereselor economice ale Republicii Moldova pe piețele externe. 

„Diplomația trebuie să construiască punțile necesare pe care apoi Moldova să pășească cu încredere în familia europeană. Miza este mare, iar în procesul de aderare la Uniunea Europeană ne bazăm pe șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare”, a menționat Prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Potrivit Premierului, în următoarea perioadă, autoritățile vor munci pentru ca fiecare stat european să cunoască ce poate oferi Republica Moldova - de la produse calitative și specialiști bine pregătiți, la servicii de calitate și oportunități de investiții.

„Vom demonstra că aderarea Moldovei la UE va întări unitatea europeană și vom munci ca fiecare cetățean moldovean aflat în diasporă să se simtă protejat și conectat la evoluțiile din Republica Moldova”, a adăugat Premierul. 

Reuniunea a continuat cu sesiuni tematice, dedicate securității, rezilienței, precum și promovării culturale. Evenimentul oferă ambasadorilor acreditați peste hotare și autorităților guvernamentale un cadru de dialog și schimb de bune practici pentru consolidarea prezenței Republicii Moldova pe plan extern.

Executivul a aprobat, astăzi, crearea de noi servicii și a actualizat mai multe Regulamente care vin să îmbunătățească și să diversifice serviciile oferite copiilor, familiilor, vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități, precum și victimelor violenței și ale traficului de ființe umane. Toate modificările urmăresc sporirea calității serviciilor oferite de stat și a accesibilității acestora.

„Este un pachet de servicii sociale mai mare, pentru a asigura demnitate și servicii calitative cetățenilor noștri. Este și un angajament pe care ni l-am asumat în parcursul nostru european”, a spus Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Pentru a sprijini copiii în situație de risc, în special copiii victime ale violenței, neglijării, exploatării, traficului, cât și reprezentanții/responsabilii legali ai acestora, a fost aprobată crearea unui serviciu nou - Serviciul de asistență și reabilitare psihosocială a copilului și familiei. Noul serviciu vizează reabilitarea psihologică, dezvoltarea competențelor parentale pentru asigurarea creșterii copilului în siguranță, susținerea familiei în depășirea situațiilor de criză, prevenirea separării și reintegrarea copilului în familie. Anual, aproximativ 5000 de copii au nevoie de asistență specializată pentru a face față experiențelor traumatice.

Totodată, va fi consolidat Serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii. În medie, circa 35 de mii de copii beneficiază anual de acest serviciu. Principala actualizare este oferirea, în urma evaluării, a posibilității  tuturor familiilor eligibile de a beneficia, în mod egal, de ajutor bănesc, atât în cazul sprijinului familial primar, cât și în cel al sprijinului familial secundar. Actualmente, Serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii se prestează în două forme: sprijin familial primar şi secundar, iar de ajutor bănesc pot beneficia doar familiile cu copii care se află în situație de risc și doar în cadrul sprijinului familial secundar.

De asemenea, a fost aprobat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea unui alt serviciu nou - Serviciul social „Locuință socială asistată”. Acesta va oferi trai și asistență pentru integrarea socială a copiilor şi tinerilor rămași fără îngrijire părintească, cu vârsta între 16 și 23 ani, care au nevoie de sprijin suplimentar. Se va pune accentul pe formarea deprinderilor de viață independentă, consiliere în vederea continuării studiilor și susținere în procesul de integrare profesională.

În ședința de astăzi a mai fost aprobată actualizarea Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului maternal, care urmărește îmbunătățirea activității Serviciilor maternale, prin stabilirea unei proceduri de admitere simplificate și rapide, cu prioritate la admitere pentru mame minore, gravide în ultimul trimestru de sarcină, mame fără locuință sau care declară intenția de abandon. 

A fost ajustat și cadrul normativ în domeniul protecției copilului, pentru a avea un răspuns rapid și centrat pe beneficiar. Va fi îmbunătățită funcționarea serviciilor sociale, precum Casa comunitară pentru copii în situație de risc, Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de până la 3 ani, Casa de copii de tip familial, Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii, Serviciul de asistență parentală profesionistă. 

Printre proiecte aprobate de Executiv este și Regulamentul de privind organizarea  și funcționarea Serviciului social Centrul de plasament pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități. Va fi îmbunătățit și Serviciul social de sprijin alimentar, care vizează cantinele sociale - de care beneficiază mii de persoane. Prin acest Regulament diversificăm forma de organizare a cantinelor, pentru a include cantina socială; ghișeul social alimentar; cantina mobilă; cateringul social; pachetul alimentar; voucherul alimentar.

Tot astăzi a fost aprobat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de asistență socială comunitară. Documentul uniformizează standardele de calitate în domeniul asistenței sociale, inclusiv în contextul reformei „RESTART”,  prin care asistenții sociali au toate pârghiile pentru a ajunge acolo unde este nevoie. Doar anul acesta, asistenții sociali comunitari au oferit peste 880 de mii de consultații. Totodată, sunt gestionate peste 66 de mii de dosare de management de caz și au fost înregistrate circa 410 mii de cereri de vulnerabilitate energetică într-o singură lună.

Guvernul eficientizează și serviciile sociale în domeniul asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități la trai independent și incluziune în comunitate. Se urmărește sporirea accesului la servicii sociale de calitate, adaptarea la nevoile individuale, conform standardele europene în domeniu. Sunt vizate următoarele servicii sociale: Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități; „Casă comunitară”;  „Respiro”; „Echipă mobilă”; „Plasament familial pentru adulți”; „Asistență personală”,; „Locuință protejată”; precum și Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru persoanele cu dizabilități  și Serviciul de protezare și ortopedie.

Guvernul a mai aprobat modificări ce vizează activitatea Centrului regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor. Scopul Centrului este prevenirea revictimizării și retraumatizării copiilor în procesul penal, prin furnizarea integrată a serviciilor medicale, psihologice, juridice și sociale într-un cadru prietenos, unificat. O noutate este introducerea prevederii care va permite ca acest serviciu să fie prestat atât de către instituțiile subordonate Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, cât și prin contractarea acestuia de la organizațiile societății civile. 

Modificările aprobate prevăd îmbunătățirea Serviciului de asistență și protecție a victimelor traficului  de ființe umane, cu accent mai mare pe integrarea socio-profesionala a beneficiarilor, prin sprijin pentru reîncadrare în piața muncii și în societate. În prezent, în sistemul de asistență socială, victimele violenței în familie și victimele traficului de ființe umane beneficiază de servicii în cadrul centrelor specializate de asistență și protecție din Chișinău, Hîncești, Căușeni și Cahul.

Totodată, a fost îmbunătățită și funcționalitatea Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru victimele violenței în familie și violenței împotriva femeilor. Sunt extinse și diversificate canalele de consiliere, prin introducerea chatului online și a altor mijloace de comunicare la distanță. Va fi asigurată disponibilitatea 24/7 și un timp de răspuns mai mic de 15 secunde.

Pentru a spori protecția victimelor violenței în familie, va fi simplificată procedura de admitere și introdus plasamentul de urgență, cu completarea ulterioară a dosarului în termen de trei zile; va fi diversificată gama de servicii, inclusiv servicii de zi, echipe mobile.

Totodată, va fi modernizată structura și activitatea funcționării Centrelor de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali. Pentru prevenirea violenței domestice, avem nevoie și de programe pentru agresori, pentru a preveni violența repetată. 

Căutarea, vizualizarea și descărcarea denumirilor geografice vor fi disponibile online. Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul resursei informaționale formate de sistemul informațional „Registrul denumirilor geografice”. Serviciul informațional va reprezenta o platformă digitală care colectează, păstrează și oferă informații oficiale despre denumirile geografice standardizate, precum numele localităților, râurilor, câmpiilor sau altor obiective geografice. 

Platforma online va permite conservarea tuturor denumirilor geografice, inclusiv istorice; păstrarea identității culturale și geografice; prevenirea modificărilor neautorizate și accesul la informații istorice corecte. Astfel, portalul online rdg.gov.md, care urmează să fie lansat anul viitor, va permite identificarea denumirilor anterioare ale localităților, râurilor sau altor obiective geografice, utilizate în documente și hărți vechi.

Datele vor fi accesibile pentru instituții publice, sectorul privat și cetățeni. 

Registrul va permite accesarea rapidă a datelor precise și actualizate, facilitând procesul decizional în domenii precum: urbanismul, infrastructura, situațiile de urgență și gestionarea terenurilor. În plus, va fi redusă semnificativ birocrația, precum și timpul și resursele alocate proceselor manuale. 

De asemenea, digitalizarea va reduce riscul de pierdere a datelor și va sprijini dezvoltarea economică prin oferirea de date spațiale actualizate pentru investitori și autorități. 

Companiile din domenii precum logistică, turism, transport sau planificare teritorială vor beneficia de un acces rapid și eficient la denumirile geografice, ceea ce va sprijini procesul decizional și planificarea proiectelor. 

Registrul va fi integrat în infrastructura guvernamentală comună, inclusiv în platformele MPass, MConnect, MLog și MSign.

Permisul de conducere modernizat, dar și un nou tip de permis provizoriu va fi pus în circulație, anul viitor, în Republica Moldova. „Modelul 2025” a fost aprobat, astăzi, de Guvern. 

Ambele permise vor fi dotate cu elemente noi de securitate și funcționalitate. Printre acestea se numără imprimarea unui cod QR pe verso, care va permite verificarea rapidă a autenticității prin intermediul Portalului guvernamental de verificare a datelor.

De asemenea, este prevăzută extinderea câmpului informațional „Restricții”, unde va fi reflectat dacă conducătorii auto, sub rezerva anumitor restricții, justificate din punct de vedere medical, dețin dreptul de a conduce vehicule. Accesarea acestor date până acum nu putea fi realizată în deplină măsură din lipsa spațiului suficient. 

Actualizarea a fost necesară atât din considerente de siguranță rutieră și securitate tehnică, cât și în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană și adaptarea documentelor oficiale la standardele UE.

Proiectul va intra în vigoare la data în care vor fi îndeplinite condițiile tehnice necesare pentru eliberarea noului model al permisului de conducere de model 2025, dar nu mai târziu de 31 mai 2026.

În prezent, în Republica Moldova sunt utilizate trei modele de permise de conducere. Modelul 1995, eliberat pe termen nelimitat, rămâne valabil. Modelele 2015 și 2019, eliberate cu termen de valabilitate de 10 ani, rămân valabile până la expirarea termenului înscris în documentele respective.

Principalele rezultate ale cooperării bilaterale din anul curent și prioritățile comune pentru următoarea perioadă au fost discutate la întrevederea Prim-ministrului Alexandru Munteanu cu Ministra Afacerilor Externe a României, Oana-Silvia Țoiu, care se află la Chișinău cu ocazia participării la Reuniunea șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate.

Premierul Alexandru Munteanu și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul constant oferit de România, evidențiind realizările din domenii-cheie, precum: energie, educație, economie, infrastructură, sănătate și cultură. 

În 2025, România și-a reconfirmat statutul de principalul partener comercial și investițional al Republicii Moldova. Schimburile comerciale bilaterale au depășit 3 miliarde de euro, iar investițiile românești în Republica Moldova se ridică la aproximativ 35 de milioane de euro. 

Linia independenței energetice Vulcănești-Chișinău, care conectează Republica Moldova la sistemul energetic al României, urmează să fie dată, în curând, în exploatare. România a reacționat, prompt și solidar, ca de fiecare dată, ajutându-ne să menținem stabilitatea sistemului electroenergetic național, după atacurile intensificate ale Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina. Totodată, a fost menționat progresul înregistrat în construcția Podului Ungheni-Ungheni, menit să îmbunătățească conectivitatea dintre Republica Moldova și România și să faciliteze integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport.

Oficialii au discutat prioritățile de cooperare pentru perioada următoare, cu accent pe continuarea proiectelor strategice și dezvoltarea unor noi inițiative comune în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. 

De asemenea, șeful Guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu, a apreciat rolul activ al României în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv prin asistență tehnică și financiară. 

„Relația dintre Republica Moldova și România este una strategică, profundă și ireversibilă. Contăm în continuare pe sprijinul și solidaritatea României în parcursul european al Republicii Moldova”, a subliniat Prim-ministrul Alexandru Munteanu.